Am primit un
premiu frumos şi mǎgulitor de la Margot şi, deşi nu mǎ consider eu cine ştie ce
inventivǎ (sunt de-abia la început şi încǎ bâjbâi pentru cǎ vreau sǎ zburd
singurǎ dar se şi întâmplǎ sǎ mai ard chestii), îi mulţumesc mult de tot şi
doresc s-o informez cǎ şi ea are un premiu de la mine, dar acela tre’ înmânat
sau virat prin poştǎ :)
Premiul vine cu
o leapşǎ simpaticǎ care zice sǎ spun şapte lucruri neştiute despre mine şi
mansardǎ. Cum sunt nouǎ, cam totul e neştiut, aşa cǎ încep:
1)
Pentru cǎ mǎ simt tare
nostalgicǎ- or fi cǎldurile de vinǎ-, vǎ spun cǎ am fǎcut parte din echipa bookblog, cu oameni care m-au învǎţat multe şi acu-mi aduc aminte şi fac conexiuni,
aşa cum zicea Steve Jobs în discursul ǎsta. Mi-e dor sǎ fac recenzii şi cum am
nişte cǎrţi de antropologie nefrunzǎrite, poate mǎ reapuc de ceva ce am fǎcut
cu pasiune vreo 4 ani.
2)
În fostul apartament, când stǎteam cu fetele, am
avut la un moment dat un japonez care era şi bucǎtar, venit in couch surfing,
care mi-a gǎtit cel mai bun sushi din viaţa mea şi mi-a şi dǎruit un cocor
origami fǎcut de el.
3)
Colecţionez semne de
carte. Ȋmi place sǎ citesc şi semnele de carte sunt singurele suveniruri cu
care mǎ întorc din cǎlǎtorii (pentru mine, adicǎ).
4)
Când eram micǎ, am vrut
sǎ mǎ fac, pe rând, arheolog în Egipt şi Grecia, gimnastǎ, patinatoare,
pianistǎ şi jurnalistǎ. Acum lucrez într-un domeniu care are legǎturǎ cu
jurnalismul.
5)
Un fel de mâncare pe
care nu-l suportam când eram micǎ şi pe care îl ador acum= ardeii umpluţi. Un
produs pe care îl iubeam când eram micǎ şi acum nu-l pot suferi= brânza de
oaie.
7)
Nu beau cafea, sunt o
matinalǎ „naturalǎ”.
Atât
despre mine deocamdatǎ. Premiul şi leapşa merg mai departe la toţi omuleţii din
blogrollul meu. :)
