Tocmai m-am
întors de la Ploieşti, unde am stat 4 zile ca sǎ mǎ ocup de chestii cu adevǎrat
palpitante, adicǎ birocratice, vizite la notari şi cadastru, unde m-am
îngrijorat (e o chestie de familie, nu ne lasǎ pe niciunul dintre noi sǎ dormim
câteodatǎ) şi unde asearǎ m-am uitat la douǎ meciuri (da, îs microbistǎ şi
gesticulez, uneori mai scot şi-o perlǎ şi mǎ agit ca un leu în cuşcǎ când
afurisiţii de jucǎtori joacǎ bine da’ nu dau gol). Şi unde, pentru cǎ m-am uitat
la ştiri, n-am citit nimic, deşi îmi luasem douǎ cǎrţi cu mine. Cǎ tot veni
vorba de animale, m-am îndrǎgostit de Cesar and the dogs, un serial despre un
dog whisperer pe National Geographic şi mǎ felicit c-am ascultat-o pe Raluca-
mai bine mai târziu decât niciodatǎ- şi m-am uitat la vreo 4 episoade. Nu mi-a
lipsit facebook-ul sau mailul, stumble-ul şi nici mǎcar Bucureştiul. Poate doar
puţin update-urile de pe foodgawker :P. Luc nu intrǎ în socoteli.
Am scotocit prin
cǎrţi vechi, am ales unele direct pentru reciclare, iar pe celelalte am vrut sǎ
le vând la anticariat. Credeţi cǎ din
cele 71 de volume scrise pe hârtie a vrut anticarul sǎ ia ceva? Niet, nici
mǎcar o bucatǎ. Realist, mi-a explicat cǎ Balzac, Karl May, Dickens, Saramago,
Mann, Steinbeck, Verne, Dreiser, Huxley, Romain Rolland, Marivaux, Stendhal (e
drept, în ediţii din 1965 încolo) şi o mulţime de alţi autori nu se cautǎ, nu
se cumpǎrǎ şi dacǎ am Iliada şi Odiseea sǎ-l caut. O sǎ încerc şi aici. Din
pǎcate, nu am opţiunea de a le pǎstra. Am
o bibliotecǎ destul de mare, la Ploieşti am în jur de 450 de volume, iar aici,
încǎ 100 şi apoi ştiu cǎ acele cǎrţi de pe listǎ vor rǎmâne nerǎsfoite. Ce ciudaţi
suntem! Acum 10 ani nu aş fi conceput sǎ dau nici mǎcar o carte din biblioteca strânsǎ cu atâta
ardoare de mama mea şi acum fac asta. Dar dacǎ eu însǎmi prefer acum sǎ cumpǎr
cǎrţi din librǎrie, nu e rost de ipocrizie... E doar trist.
Cookies-urile mǎ
aşteptau frumuşel pe desktop de sǎptǎmâna trecutǎ şi cum când eşti morocǎnos,
ai avea chef (şi) de ciocolatǎ, iatǎ o reţetǎ simplǎ:
Se încǎlzeşte
cuptorul la 180 de grade.
Se
pun 200 de grame de ciocolatǎ neagrǎ (eu
am pus de 74%) cu 40 de grame unt la
bain-marie. Se lasǎ crema la rǎcit.
Ȋn
acest timp, se bat 2 ouǎ mari cu 6 linguri de zahǎr (sau dupǎ
preferinţe, eu am nevoie de mai mult din cauza ciocolatei negre), o linguriţǎ de ness şi o fiolǎ de esenţǎ de vanilie. Se
mixeazǎ pânǎ ce amestecul se albeşte.
Se
adaugǎ ciocolata topitǎ şi se amestecǎ bine.
Se
pun 2 linguri de fǎinǎ şi se
amestecǎ din nou. La final, se adaugǎ 150
de grame de pepite de ciocolatǎ (eu am avut nişte sprinkles de la Lidl).
Se
ia cu lingura din amestec şi se aşeazǎ
pe hârtie de copt şi se lasǎ la
cuptor maxim 10 minute. Din cantitǎţile de mai sus ies în jur de 25 de cookies.
Bon
app’!
Etichete: Carti, desert
