Eram
în hipermarket şi cǎutam bere. Adicǎ mergeam dupǎ bere. Şi dupǎ ce am gǎsit-o,
am ajuns şi la frigiderele cu brânzeturi. Ȋntotdeauna ajungem acolo, chiar şi
când zicem cǎ intrǎm doar dupǎ pastǎ de dinţi, vin sau mǎsline. Se întâmplǎ
mereu la fel: mǎ uit de câteva ori la fiecare raft, adulmec, cântǎresc, mǎ
gândesc la posibile reţete. Luc îşi pierde rǎbdarea şi încearcǎ sǎ mǎ uşuiascǎ
spre casǎ. Atunci încep sǎ joc teatru. Oare s-o luǎm pe asta? Dar pe asta? Asta e cam scumpǎ, dar vreau sǎ vǎd cum e. Şi
Luc are mereu maximele în buzunare şi-mi serveşte una exact când am nevoie de
ea. Pǎi, hai s-o luǎm dacǎ ai poftǎ acum.
Trebuie sǎ-ţi faci plǎcerile din când în când. Eşti simpaticǎ. Nu e aşa scumpǎ.
Gândeşte-te cǎ şi suricatele vor fi fericite dacǎ tu eşti fericitǎ.
Şi am luat Gruyère-ul. Din cauza lui, jur. Eu nu sunt aşa spontanǎ,
chibzuiesc mult, nu ies niciodatǎ în afara listei. Nici mǎcar atunci când n-am
listǎ. Jur! Habar n-aveam ce voi face cu ea, mintea din magazin îmi şoptea ceva
despre nişte bruschete, dar am decǎzut-o din drepturi. Când am ajuns acasǎ,
ştiam cǎ vreau supǎ de ceapǎ.
Am mâncat de douǎ ori supǎ de ceapǎ înainte de asta a mea. Prima datǎ la un
prieten, fǎcutǎ de el, bunǎ, a doua, la Sibiu, acum câteva luni, poate parcǎ
prea sǎratǎ, dar… plǎcubilǎ.
Am
început cu pâinea. Am folosit reţeta lui Margot
şi mi-a ieşit minunǎţia de mai jos. A fost a doua oarǎ doar când fǎceam pâine
şi mi-a dat curaj. Nu am destul pentru maia, dar poate nu-s departe.
Cum pâinea se odihnea pe un grǎtar, m-am apucat de curǎţat 8 cepe galbene. Le-am îndepǎrtat primele
douǎ foi fiecǎreia, le-am tǎiat în jumǎtǎţi şi apoi felii cât mai subţiri, pe
lung. Cât timp am fǎcut asta, am folosit trucul cu apa-n
gurǎ. Ochii mi s-au inundat mai puţin. O fi şi placebo la
mijloc…
Ȋntr-o oalǎ, am
încins 3 linguri de ulei şi 50 de grame de unt la foc mediu. Am pus ceapa tǎiatǎ solzişori, sare, şi am amestecat
bine. Se pune capacul şi se lasǎ cam 15 minute. Apoi se
îndepǎrteazǎ capacul şi se lasǎ pe foc cam 45 de minute, amestecând frecvent. Eu
am lǎsat-o doar 30. Ȋn timp ce ceapa se cǎleşte, se adaugǎ 2 cǎţei de usturoi tocaţi. La
capǎtul celor trei sferturi de orǎ, se adaugǎ 2 foi de dafin, 250 ml de vin alb sec şi 2 litri de supǎ de legume
(eu am folosit douǎ cubuleţe de legume bio Alnatura).
Se lasǎ la fiert alte 45 de minute. Feliile de pâine se pun la rumenit în
cuptor. Se adaugǎ în bolul cu supa, iar deasupra lor se aşazǎ felii generoase
de Gruyère. Se dǎ bolul la cuptor pânǎ când brânza începe sǎ se înmoaie. A fost excelent! Şi n-a fost singurul
lucru delicios pe care l-am fǎcut în ziua aia. Puţinticǎ rǎbdare sǎ fie… :)
Bon app’!
Etichete: paine, supa de ceapa
