Am citit o carte în care unul din personajele principale
are o obsesie pe care se contureazǎ întreaga lui prezenţǎ în roman: ce carte
citea tatǎl sǎu înainte de momentul conceperii lui. Si mi-am dat seama cǎ şi în
viaţǎ e la fel: ţinem minte detalii disparate dintr-o conversaţie, ne ridicǎm
ochii şi privim o bucatǎ de nor şi aşa ne aducem aminte de o anume zi, ne iese
în cale puf de flori şi suntem pe datǎ altundeva şi altfel. Din amǎnuntele
astea aparent neînsemnate sunt croite momentele noastre de fericire, zâmbetele,
fricile. Personalitǎţile noastre se formeazǎ, e adevǎrat, în urma unor
evenimente mari, dar şi datoritǎ unor grǎunţe de trǎire care par, la o primǎ
privire, doar momente dezvelite de orice profundǎ însemnǎtate. Dar când te
concentrezi asupra acestor lucruri mici, lucruri mari tind sǎ aparǎ la
suprafaţǎ. Nu imediat, ba chiar uneori trebuie sǎ treacǎ mult şi multe astfel
de lucruri. Cresc ca mugurii primǎvara, împing cu forţǎ-n sus şi-ntr-o zi,
sufletul înfloreşte.
Cum ar fi sǎ ne educǎm atenţia la detalii?
Am încheiat gândul zilei şi acum vreau sǎ vǎ arǎt ce-am meşterit ieri în
bucǎtǎrie, pe când mi-era frig şi beam ceaiuri şi mǎ gândeam cǎ în curând o
sǎ-mi vinǎ, via fratellino, un batch proaspǎt din
cea-mai-bunǎ-invenţie-a-britanicilor-în-materie-de-brânzǎ, adicǎ divinul Cheddar.
A, şi ca sǎ nu uit, la Lidl este iar Sǎptǎmâna Franceză şi au câteva
feluri de brânzǎ şi ei, plus cidru şi alte marafeturi, aşa cǎ n-ar strica sǎ vǎ
aventuraţi puţin prin pǎrţile ‘celea.
Bon, muffins…
Mai aveam nişte cheddar de când ne-am întors din Londra, practic de o
valabilitate îndoielnicǎ, dar vǎ vine sǎ credeţi sau nu, încǎ debordând de
calitǎţi lactice ce înnebunesc papile şi calmeazǎ spirite. Ȋn frigider se aciua
sfioasǎ şi o pungǎ de rozmarin, Dumnezeu ştie de ce cumpǎrat, pe care m-am
decis sǎ-l înfrǎţesc cu emiţǎtorul de good vibes de mai sus. Şi
mi-a dat cu plus…
Ȋntr-un bol am
amestecat 200 ml lapte, 2 ouǎ şi cam
3 linguri de ulei de mǎsline şi am
dat deoparte. Ȋn alt bol am pus 200 grame
de fǎinǎ, 2 linguriţe de praf de copt, un cǎţel mare de usturoi dat pe
rǎzǎtoarea micǎ (!), nişte fire de rozmarin
tǎiate cu cuţitul, o linguriţǎ de
cimbru uscat, sare şi piper şi 200 grame de cheddar ras.
Se toarnǎ ingredientele uscate peste cele lichide, se amestecǎ cu o lingurǎ
şi apoi se ia din aluat şi se pune în formele de muffins. Se
lasǎ la cuptorul încins la 180 de grade timp de 15-20 de minute.
Mie mi-au ieşit
fix 11 muffins, au fost bune şi aromate, cu un extra de pufoşenie interioarǎ şi
pentru 10 minute cât a rezistat porţia mea pe masǎ, m-au fǎcut tare fericitǎ.
Luc a fost mai tacticos şi le-a mâncat alene, eu nu le am cu astea, n-am fost
la şcoala de mǎsurǎ şi cumpǎtare.
Poftǎ bunǎ!
Etichete: gustare, Muffins
