Era
imposibil sǎ nu îmi gǎsesc timp şi pentru librǎrii la Londra. Cercetarea a fost
asiduǎ şi am gǎsit unele super drǎguţe, inclusiv cele de comics, supereroi şi
monştri spaţiali pentru Luc. Din cele pe care mi le-am pus pe listǎ,
n-am ajuns din pǎcate la Persephone Books, adicǎ o întreagǎ librǎrie
dedicatǎ doar scriitoarelor de ficţiune
şi non-ficţiune.
Hatchards
– sediul din Piccadilly. Prima în care am intrat şi prima unde am rǎmas în stare
extaticǎ pânǎ am ieşit. E una din cele mai vechi din Anglia, se împarte pe mai
multe niveluri şi în toate ai zǎbovi ca la muzeu ca sǎ fii sigur cǎ vezi tot ceea
ce e de vǎzut. Clǎdirea e minunatǎ pentru cǎrţi şi mi-a plǎcut mult cǎ au ediţii
speciale şi, mai ales, ediţii semnate de autori. Ȋn faţa uneia dintre ele am
rǎmas şi eu cu gura cǎscatǎ, ţipând interior cǎ vreau. Dar nu puteam. Interiorul e elegant, dar nu scorţos, ba
chiar e uber prietenos şi m-a dat gata cu citatele care delimitau o secţiune
sau alta a librǎriei.
Forbidden Planet - aici, practic, eu am stat şi m-am uitat la Luc cum se bucurǎ
de toate şi apoi cum se dezumflǎ vǎzând preţurile. Şi librǎria asta e imensǎ,
cu douǎ niveluri de goodies pentru împǎtimiţii de SF, fantasy, manga, supereroi
şi horror, plus secţiuni de jucǎrii şi îmbrǎcǎminte. Tot stând şi rotindu-mi
ochii primprejur, am vǎzut şi oameni de 50 de ani cu graphic novels în mânǎ şi
m-am mirat încǎ o datǎ de industria asta la ale cǎrei farmece eu nu sucomb
decât foarte rar (adicǎ doar atunci când vǎd un film de gen şi joacǎ James
McAvoy sau Michael Fassbender). :P
Daunt Books
– am fost în douǎ din sediile lor, unul aproape de unde am stat, mai mic, şi
celǎlalt în Marylebone, aproape de Baker Street. Librǎrie edwardianǎ cu galerii
romantice şi luminatoare ce se armonizeazǎ perfect cu stilul clǎdirii, Daunt
Books a fost votatǎ de mai multe ori cea mai bunǎ librǎrie de travel. De aici
mi-am cumpǎrat romanul la care tânjeam de mult, The Edwardians, de Vita Sackville-West, şi o hartǎ interesantǎ
despre comorile neştiute ale Londrei. N-am stat destul încât sǎ le inspectez,
dar poate într-o viitoare cǎlǎtorie…:)
Am
mai intrat şi într-o altǎ librǎrie specializatǎ pe SF & the likes, şi una
care se numeşte Oxfam, dar pentru cǎ afarǎ ploua şi eram destul de muraţi nu am
mai scos aparatul sǎ le pozez. Din Oxfam, o librǎrie second-hand din ce am
putut sǎ-mi dau seama, mi-am cumpǎrat Ethan
Frome de Edith Wharton. Luc a mai fost şi într-un Waterstones şi şi-a luat
mai multe cǎrţi ca mine, mǎ rog, trei, dar tot e amuzant: una despre relaţia
dintre Alain Prost şi Ayrton Senna, încǎ una despre Bernie Ecclestone (un mogul
al F1) şi un graphic novel cu Batman.
Am
plecat cu gândul cǎ banii mei or sǎ se ducǎ pe cǎrţi şi intrarea la casele
National Trust, dar mi-a fost destul de greu sǎ mǎ apropii de cǎrţi. Sunt
scumpe, sunt multe, şi pe mine, varietatea mǎ sperie şi când intru în starea
aia, refuz sǎ mai iau vreo decizie. E normal. Pe de altǎ parte, aveam şi vocile
din cap care-mi spuneau cǎ am destule cǎrţi care mǎ aşteaptǎ acasǎ şi toate,
dar toate, sunt geniale. Aşa c-am plecat cu astea douǎ şi încǎ vreo douǎ genţi,
ambele de la Daunt Books, de care sunt mândrǎ tare.
Tot
aici vreau sǎ vǎ arǎt şi plǎcuţele pe care le-am gǎsit în drumurile noastre. Ştiu
cǎ şi noi avem, dar ale noastre parcǎ nu ies atât de mult în evidenţǎ. Cea mai
veche plǎcuţǎ albastrǎ din Londra a fost realizatǎ pentru Lord Byron, în 1867. Nu toate sunt albastre (eu am dat şi de una maro) pentru
cǎ pe la 1850, albastrul era scump şi dificil de folosit. Plǎcuţele în albastru
au fost folosite începând cu al doilea rǎzboi mondial şi fiecare e realizatǎ în
circa douǎ luni.
Şi mi-a plǎcut şi sculptura asta despre romanele lui Dickens, deşi din cele
şase romane care sunt reprezentate, nu recunosc personajele decât din douǎ,
Scrooge şi David Copperfield. Voi?
Etichete: calatorii, Carti, Daunt Books, Forbidden Planet, Hatchards, librarii, Londra, placute albastre, vacanta