Mi-a plăcut prima conferinţă
a bloggerilor de food din România. N-aveam aşteptări de niciun fel, dar eram
curioasă să-i ascult pe câţiva dintre vorbitori, şi unii nu m-au dezamăgit
deloc, ba din contră. Un lucru fain a fost şi că au ţinut cu dinţii de program,
au început şi-au terminat la timp şi numai organizatorul e “de vină” pentru
asta. Kudos Evensys! Am cunoscut o mână de omuleţi pe care-i ştiam doar
de pe Facebook, am revăzut alţii, a fost o întâlnire mişto, caldă, plină de
energie bună. Prezentările au fost relaxate, dar şi profesioniste şi bine
intenţionate, s-a vorbit la obiect şi foarte puţin pe lângă. Am reţinut 3 idei
mari şi late:
- Ideea unui tur culinar, apărută în primul panel,
care a pus în mişcare rotiţe şi obrazu-mi s-a arcuit într-un zâmbet. Ar suna
bine, nu?
- Din cel de-al doilea
panel, frazele Larisei Petrini cum că “vizibilitatea
contează mai mult decât abilitatea”, un fel de pumnal în spate, dar la care
trebuie să reflectăm, şi cea cu “unicitatea,
ce oferim unic publicului nostru”. De aici, firul gândirii m-a dus în mod natural
către ideea că trebuie să identificăm o
nevoie, în primul rând a noastră, şi apoi să ne apucăm de treabă.
- În ultima parte a
conferinţei au vorbit nişte omuleţe frumoase şi mie tare mi-a plăcut de ele… De
toate, dar poate puţiiiiin mai mult de Anca. :) Ascultându-le, singurul
lucru ce-mi alerga prin cap era acela că Nu
există reţetă (haha, pun intended) pentru succes.
Altfel, între
prezentări, am şi ciugulit ceva (v-am spus cât de mult îmi place Lidl?),
după cum se poate observa şi în pozele de mai jos:
După conferinţă, ne-am
zdruncinat simţurile la restaurantul Divan din Floreasca. Disclaimer:
fotografiile sunt întunecate şi mişcate din cauza atmosferei intime din
restaurant, în NICIUN CAZ a Aperol-ului. Am zis!
Ospăţul a fost curat
pantagruelic, începând cu meze-le şi până la desert. Am leşinat de plăcere când
papilele mele s-au înfrăţit cu acea pastă de ardei picantă-picantă sau când am
luat cunoştinţă de salata cu mentă şi rodii. Selecţia de deserturi a adunat şi
ea linguriţele în jurul farfuriei, dar până să mă dezmeticesc, toate se evaporaseră
ca prin farmec.
Etichete: Divan, Food Bloggers Conference
