Festinul literar de vineri (19)

Delicatessen- Igor Postash

Oamenii din memorie se aşază acolo şi prin ciudăţeniile lor culinare. Tata se dădea în vânt după ciorba de salată, mama usca păstăi de fasole ca să aibă în iarnă… Azi mi-e dor de cartofi făcuţi roate pe plită, de pături – o mâncare din mămăligă, jumări şi straturi de caş - , de laşte – un fel de ravioli cu brânză - , de bureţii de pom, pe care-i culegeai doar în primele zile din mai, de compotul de cireşe amare. Bunica făcea toamna sâlvăiţă într-o căldare, mama punea verze  pentru iarnă, tata prepara caltaboşi şi cârnaţi, bunicul, fost bucătar pe front, amesteca într-un gulaş fără cusur. Mătuşa, tânără, pregătea creme cu frişcă, ciocolată de casă, îngheţată şi tot felul de prăjituri minunate. Eu aduceam mere din beci şi le coceam la foc moale. Un frate de-al meu ştia să facă mâncare de ceapă. Dacă pâinea se terminase la magazin înainte ca noi să putem cumpăra, frământam lipii crocante. Sau ne pregătea mama plăcinte, poale-n brâu, trei sferturi cu brânză, un sfert având crustă de zahăr. […]
E drept că astăzi nu mai prepar aproape nimic din cele învăţate acasă. S-au depus, în timp, tot schimbând locurile, fel de fel de aluviuni, de la chifteluţele de nucă sau salata de griş din studenţie, când mâncam semi-vegetarian, până la un preparat cu ţelină chinezesc, descoperit în Budapesta, sau puiul cu bere mâncat la Berlin, sau farfuria cu supă cremă de morcovi lipită de supă cremă de mazăre. Am descoperit salata de broccoli, lasagna, şi, mai ales, mâncărurile cu timp scurt de preparare. Sarmale mai gătesc de sărbători sau pentru oaspeţi din străinătate. Vinete umplute, ardei, dovlecei încerc îndeosebi vara. Toate însă se leagă până la urmă de cunoscuţi şi de locuri.


(Din Pături, laşte, sâlvăiţă de Ioana Nicolaie– în volumul Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete, ed. Humanitas, 2012)

Etichete: