Mansarda cu bunatati: Impresii de vacanţă (7): Toulouse şi împrejurimi

N-am terminat încă poveştile din vacanţă, căci anul ăsta am avut parte de o escapadă şi în Toulouse, acasă la una din verişoarele mele. În Franţa, francofilul care vă scrie acum s-a simţit mai bine ca-n Italia unde înţelegea puţin şi vorbea şi mai puţin. Deşi destul de prăfuită, ca toate lucrurile pe care nu le foloseşti, mă fac înţeleasă şi mă bucur când pot să vorbesc limba de miere şi scorţişoară.

Deşi amintirile s-au estompat puţin – eram în vacanţă după o altă vacanţă – sunt câteva lucruri pe care n-o să le uit despre Toulouse: lucruri personale, ce ţin de familie, pe care le-am învăţat de la vară-mea, toată brânza pe care am mâncat-o acolo (fac un post şi despre mâncarea din Franţa, a fost prea bună), un orăşel fermecător (singurul care beneficiază de postare separată), o curte interioară din antemenţionatul orăşel, o librărie faină unde am stat aproape o zi întreagă, nişte străduţe faine, Carcassonne şi culorile lui (deşi cu vânt prea ascuţit), Luc şi Litchi, un căţel super jucăuş, marea văzută în octombrie. Mai jos sunt toate, instantanee mai mult sau mai puţin reuşite ale unor clipe perfecte în impermanenţa lor.

Grădina Japoneză din Toulouse. 10 ha de grădină concepută pentru meditaţie, constând dintr-un lac, un pod roşu, un pavilion de ceai, un bust de maestru zen etc. Faini sunt şi peştii ornamentali din lac, crapi koi de un portocaliu intens.

Am intrat şi într-un FNAC, dar librăriile de tipul acesta sunt impersonale şi destul de reci. Pe de altă parte, la Ombres Blanches e paradisul pentru orice cititor. Librăria e imensă, cu intrări separate pentru aproape fiecare domeniu mare şi chiar cu sediu diferit pentru cărţile în engleză. Am plecat de-acolo cu 2 cărţi şi 3 reviste, dar şi cu multe alte titluri pe listă.

Cité de l’Espace este un parc tematic pentru toţi cei care au ca pasiune spaţiul. Pentru că este foarte mare, ai nevoie de o zi întreagă pentru a-l parcurge pe tot. Iniţial, am fost bucuroşi, dar toate activităţile sunt prevăzute mai ales pentru copii. Poţi vedea, totuşi, replici în mărime naturală a unei staţii MIR sau module Soyuz. Cel mai interesant a fost în sala IMAX unde am stat pe scaune-şezlong, cu ochii la cupola ce s-a transformat numaidecât în cerul nostru cu toate stelele şi planetele.

O jumătate de zi ne-am petrecut-o la Carcassonne. Vântul puternic ne-a împiedicat, totuşi, să ne bucurăm cum trebuie de cetatea aceasta fortificată atât de asemănătoare cu San Gimignano. L-am luat la pas, am intrat în magazine, ne-am oprit şi-am rămas cu ochii ţintă la colecţia de toamnă a caselor sau la rodiile din copaci ce pocneau de prea-plin.

Luc şi căţelul Litchi, un bezmetic mic care, pe plajă, şi-a vânat propria coadă timp de 10 minute încontinuu. Ceea ce, bineînţeles, a fost un spectacol. Într-un final a şi prins-o.